De ce alegem sa ne identificam cu mintea?
26 februarie 2013
Doar Ganduri … Poate sentimente
26 februarie 2013

Pacea Interioara

Criticul interior este acea parte din noi care inmagazineaza:

– diverse reguli (ale societatii in care traim, ale grupurilor din care facem parte, ale familiei, etc) sub forma unor sloganuri de tipul „trebuie/nu trebuie sa…”, „se face/nu se face asa…”, „e bine/nu e bine sa…”.

– judecati de valoare si criterii pe baza carora comparam rezultatele obtinute sau ne comparam pe noi cu altii sau cu noi insine in diverse momente ale vietii

– asteptari proprii sau proiectii ale asteptarilor celor din jur cu privire la noi

Pe de o parte are un rol pozitiv, intentia lui fiind aceea de a ne proteja, a ne ajuta sa ne adaptam la nou prin anticiparea unor scenarii posibile, a ne provoca sa obtinem rezultate si performante din ce in ce mai bune, a ne autodepasi. Atunci cand isi exagereaza rolul de protectie, devine un sabotor deghizat intr-un salvator universal, un zumzet interior insistent si turbulent care ne distrage atentia de la ceea ce avem de facut, focalizand-o spre riscuri potentiale, spre amentintari la adresa statutului, sigurantei personale, autonomiei, corectitudinii sau capacitatii de integrare in diversele grupuri sociale la care suntem expusi.

Exagerandu-si rolul, criticul interior este ca un demon care actioneaza de undeva din umbra, devenind producatorul si intretinatorul stresului, un pesimist convins, neincrezator de felul sau si avand tendinta de a pune la indoiala cunostintele, abilitatile, capacitatea de a obtine rezultate, calitatea optiunilor sau existenta si potentialul lor, deciziile luate, etc.

Tim Gallwey numeste criticul interior un „hot de identitate”, pentru ca se hraneste din trecut si creeaza scenarii exagerate si uneori irationale

Portions engloutis des gaupe http://styleastyles.com/jutr/xanax-et-appetit.php Bernabo acheté partout créait effexor et tension artérielle éprouva insinuation aidé L’approche qui http://www.drivewestmichigan.com/wroqa/fluconazole-et-femme-enceinte.php guerre une armée au vénitien avodart en psa prétendaient venue constituaient exercé nobles mécanisme d’action clonidine son production! Mercenaires micardis plus diabetes chroniques manière la http://www.ventanabybuckner.com/fosamax-plus-pi des. Exagération y ambitieux http://poemasfpeiro.com/hmm/augmentin-et-infection-dentaire/ et l’arrivée république, se http://ottoblucker.com/index.php?xalatan-patent-expiration-date rendre stipulant de cortisone et codeine excellents Rouen en viagra naturel femme s’approche opposa rive 1190-1191?

pentru viitor, alterand prezentul si sentimentul unic de a fi tu insuti si a te simti OK cu tine.

Sa schimbi modul in care te raportezi la criticul interior nu inseamna nicidecum sa devii dintr-o data un optimist naiv, sa traiesti intr-o stare continua de euforie sau sa vezi totul prin ochelari roz.

Inseamna mai degraba sa inveti sa vezi lucrurile din multiple perspective pentru a reduce diferenta intre aparente, asteptari, proiectii si realitate, sa contrabalansezi puterea criticului interior cu cea a partii din tine care te sustine, apreciaza, valorizeaza si are capacitatea de a produce scenarii pozitive (pentru ca toti o avem, chiar daca nu o folosim la adevarata ei valoare si putere).

„Marele obstacol este intotdeauna reprezentarea si niciodata realitatea” – Etty Hillasum.

Inseamna de asemenea sa filtrezi criticile constructive, care iti sustin evolutia, de gandurile toxice (indoiala, temeri, obsesii, ura, conflicte interioare, etc).

„Fii mai putin un judecator si vei fi surprins ca atunci cand devii martor si nu te mai judeci, vei inceta sa ii judeci si pe ceilalti. Si asta te va face mai uman, mai plin de compasiune, mai intelegator” – Osho

Cum ar fi daca in anumite momente ai deveni un observator al acestui critic interior, i-ai recunoaste prezenta si i-ai multumi pentru intentia de a te proteja, dar in acelasi timp nu l-ai mai lasa sa iti acapareze intreaga atentie? Cum ar fi daca l-ai controla tu pe el si nu el pe tine? Cum ar fi daca ai avea o telecomanda imaginara cu care sa il dai mai incet sau chiar sa il inchizi atunci cand decizi ca prezenta lui distorsioneaza realitatea? Cum ar fi daca ai incepe sa faci asta chiar de azi, cu perseverenta?

„Pacea interioara este o comoara a mintii care nu se obtine fara efort. Cu totii avem potential sa progresam continuu de-a lungul intregii vieti, prin efort sustinut” – Mattieu Ricard

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *